marți, 4 octombrie 2011

Drumul spre casa...spre Cavnic

Data: 9 septembrie 2011 - o zi placuta de toamna, vineri, aproximativ ora 18:00 - pornesc inspre Cavnic cu bicicleta, alegand sa merg pe la mina Suior - un traseu descoperit recent.
Ajuns insa la mina, am fost nevoit sa ma intorc din drum fiindca 3 caini mi-au iesit in intampinare nefiind tocmai prietenosi cu mine... am incercat de 3 ori sa ma apropiu dar de fiecare data fara succes ... din contra, pareau din ce in ce mai nervosi, asa ca am decis sa renunt si sa fac cale-ntoarsa...

Data: 16 septembrie 2011 - din nou o zi placuta de toamna, vineri, aproximativ ora 15:00
Pornesc din nou inspre Cavnic, alegand din nou sa merg pe la mina Suior. Prima parte a traseului e pe asfalt si incepe din Baia Mare, se continua prin Baia Sprie, alegand dupa iesirea din Baia Sprie drumul ce duce catre Mogosa/Suior. Nu fac dreapta nici la Mogosa, nici la Suior, ci imi continuu drumul tot in fata, de la intersectia cu Suior drumul fiind unul betonat si destul de inclinat.
Nu trece mult timp si ajung la mina. Spre surprinderea mea am vazut doar un caine si si aceasta dormea...eram insa pregatit pentru orice eventualitate - aveam la mine 3 oase + un sprei cumparate de la un pet-shop. Din curtea minei am luat-o pe drumul pavat
pe care l-am continuat
pana ce am ajuns in Poiana Boului - mai bine zis la marginea ei, unde am poposit pret de cateva minute. Putin mai sus m-am intalnit cu o doamna care mi-a zis ca e din Drobeta-Turnu Severin si ca era intr-un sejur de 2 zile la Suior - un sejur pe care-l castigase la Radio Romania Actualitati. Era foarte incantata de locurile de aici din Maramures.
Mai urc ce urc si drumul pavat se termina, facandu-si aparitia niste balti - pe aici pe undeva fiind si zona cea mai inalta ca altitudine din cadrul acestui traseu. De precizat e si faptul ca pana aici traseul constituie doar urcare.
Coborarea pana in Cavnic a fost una placuta, cu toate ca a fost si destul de noroioasa. In prima parte coborarea e din nou pe un drum pavat (destul de distrus) care se termina insa in scurt timp, urmand drum de padure (carari). Era coborarea cu siguranta si mult mai frumoasa daca era mai multa lumina ... soarele ascunzandu-se dupa un deal la scurt timp dupa ce am inceput sa cobor.

Duminca, 18 septembrie ma decid sa ma intorc in BM alegand sa fac traseul de vineri in sens invers.
Traseul din Cavnic incepe pe drumul de langa Pensiunea Cristal.
Ajung la un moment dat la prima ramificatie de drumuri
- un drum ducea in dreapta si altul se continua in fata trecand peste un mic pod. Aleg drumul ce duce in fata - fiind sigur ca e acelasi drum pe care am coborat vineri seara - deci drumul cel bun.

Urc destul de mult si mi se parea ciudat caci vedeam metri de lemne frumos aranjate pe marginea lui - lemne de care nu-mi aminteam sa le fi vazut si vineri ... am continuat insa drumul zicandu-mi ca sigur erau si vineri doar ca nu le-am observat din cauza ca era destul de intuneric ... Mai merg putin si-mi dau seama ca drumul se ramifica in 3 drumuri inguste - unul in fata si cate unul la dreapta si la stanga. Am lasat bicicleta langa 2 trunchiuri de copaci ce erau in mijlocul drumului si am mers putin pe fiecare din cele 3 drumuri sa vad ce-s cu ele ...repede mi-am dat seama ca ajunsesem intr-un loc unde vineri nu mai fusesem, niciunul din drumuri nefiind practicabil, ingustandu-se destul de mult + curgea apa pe fiecare din ele + erau pietre destul de mari pe ele. N-am avut de ales si m-am intors pana la acea ramificatie de drumuri, lunad-o de data asta pe drumul din dreapta.
Ajung apoi la o alta rascruce de drumuri,
stiind de data asta ca trebuie sa aleg drumul din fata - nu sa fac curba. Putin mai sus
drumul se ramifica, da, din nou
- pe de-o parte drumul coboara, pe de alta parte drumul urca - stiam din nou ca trebuie sa aleg varianta cu urcarea asta si din cauza ca stiam ca nu am avut deloc vineri de urcat ci doar de coborat pe portiunea asta de traseu. Vineri nici macar nu observasm acel drum ce coboara (adevarul e ca nici nu prea aveam cum sa-mi dau seama ca exista fiind cumva in dreapta mea la coborare si fiind concentrat la ce era in fata mea).
Trec apoi pe langa o fantana (stiam sigur ca si vineri trecusem pe langa ea), mai apoi drumul se ramifica din nou
- cel din stanga ducand catre ceva cladire abandonata ... O iau in dreapta si ajung la o mica poienita prin care curgea un mic parau...un loc deosebit de frumos.
Mai urc ce urc
si apoi incep sa cobor pana in Poiana Boului. De aici, din Poiana Boului, luand-o prin partea din jos a ei, am coborat prin padure pe un traseu marcat pana aproape de drumul ce duce catre complexul Suior. Am avut ocazia sa vad si 2 caprioare prin padure :).
Fiindu-mi dor de Mogosa am urcat pana acolo, unde am stat mai bine de 2h si jumatate - pur si simplu e un loc unde ma simt tare-tare bine, e poate singurul loc unde pot sa stau fara sa ma gandesc la ceva anume. Doar aici, la Mogosa am facut peste 120 de poze.
Dupa ora 17 ma pornesc spre Baia Mare, dupa o zi frumoasa petrecuta in natura.
Coborarea Suiorului as putea spune la momentul de fata ca ocupa locul 2 la categoria Cele mai faine coborari off-road (candva trebuie sa acord si premiile :)) )!

Traseul pe bikemap.com poate fi vazut, datorita lui János Rusiczki, aici.
  • Dificultate traseu: medie

1 comentarii :

Cris-Mary spunea...

Are rost sa mai zic ceva, cuvintele sunt de prisos sioricum nu pot spune atat de multe cat pot spune aceste poze.Frumos!

Blog Widget by LinkWithin